People,
azi am fost traumatizat de un limax. Cred ca asa se cheama melcii aia fara cochilie. A fost efectiv o reactie organica, absolut sinistru cand am vazut animalul tarandu-se la mine in balcon. Initial am crezut ca e un caca. Care se misca, wow si in momentul acela am realizat sinistrosenia. Azi m-am apucat de o mega curatenie care in mare parte s-a finalizat cu bine. In mare parte pentru ca totul acum s-a retras in baie si nu mai am nici un chef sa mai fac ceva si pe acolo. Cel putin in acest moment. Faza impulsiva s-a dus (efectul cafelei respectiv) si am intrat in chillout mood. Sa revin. Balconul meu este (gresit, era) plin de flori uscate de tei. Am remarcat ca in germania teiul miroase doar doua zile pe an dupa care gata. Se usuca si cade. Si cum apartamentul este inconjurat de copaci balconul era full. Si am decis ca este momentul sa iau unealta in mana (respectiv o matura de otel so to speak mostenire de la fosta chiriasa) si sa strang frunzele. Ok, zis si facut, duc la indeplinire actiunea. Care nu implica doar o maturare simpla a balconului ci si introducerea uneltei printre pietrele care imi inconjura bordura balconului (nu stiu cum sa explic asta nici in romana nici in engleza si cu atat mai putin in germana) - as putea folosi de un numar foarte mare de ori cuvantul chestie conjugat la nesfarsit dar poate se intelege si fara. Intre aceste pietre unde nu s-a mai introdus ceva cred ca niciodata, este plin de pamant, frunze uscate seminte etc. Si limaxi apparently. Caci o data cu frunzaraia si-a facut aparitia si animalul. Pe care, dupa ce mi-a trecut scarba si starea de isterie, l-am luat cu un faras si l-am aruncat in punga cu frunze. Care acum e in gunoi jos afara. Imi era scarba sa il omor, imaginati-va ce ar fi fost in balconul meu. Imi pare rau ca nu l-am eliberat undeva in curte dar, hello, this is a matter of human survival, era vorba de el sau de mine. Deja paianjanul care era sa ma atinga in operatiunea "Balconul" este o bagatela.
In rest, sunt intre garzi. Ieri printre altele, in garda, m-am uitat la trei filme la laptop si am pus cu succes doua peridurale la doua gravide. Iar cateterul pe nervul femural pus acum doua zile tot de je functioneaza! Pacientul nu are dureri pe membrul fantoma. Cool.
Pupix
luni, 16 august 2010
miercuri, 4 august 2010
Postez din nou
Hi guys,
a trecut nu stiu cat de cand nu am mai scris ceva. Ce-i drept, am fost determinat sa scriu de catre o noua cunostinta de pe FB. Geta. Btw Geta, sa stii ca asa o cheama si pe tanti a mea de la sistemul de navigare, care imi zice acum la dreapta acum la stanga; fara nici o legatura, pe ea o cheama asa dinainte sa te cunosc pe tine, so to speak.
OK, ce s-a mai intamplat nou in viata mea. Nimic. M-am mai vazut cu lume, respectiv am incercat sa mergem la Love Parade pe 24.07. Cu S si Marc. Infiorator ce s-a intamplat acolo. Noi pana la urma nu ne-am mai dus pentru ca am fost cu masina si cu mijlocul era absolut imposibil orice, toatre strazile erau blocate, asa ca ne-am luat talpasita, respectiv cauciucurile in spinare si ne-am intors in essen, am prestat in ruttenscheid dupa care drumurile ni s-au despartit. Cand am ajuns acasa, aflu de nebunie. Cum? Ma suna Ahmet care era de garda si care stia ca ma duc la L.P. SI ma suna sa ma intrebe daca sunt in regula si unde sunt. Apoi m-a sunat si Alexander si Joanna. How cool si cute is that? Si seara am descoperit un clubobar misto de langa mine, Madam Chocolat. Si mai sunt cateva, vin belgiencele peste doua sapt si am unde sa le duc de data asta.
Oleg, colegul nostru din Ucraina, este un tip mic si gras. Si la vreo 48 de ani, mic si gras. Si chel si mic si gras. Si vine de multe ori cu motorul la spital, imbracat, evident in motor-style. Am precizat ca este mic si gras? Hainele sunt de piele, negre si stramte. Ieri la raport s-a asezat langa mine. Si era mic, si gras si cu hainele de piele. Cand se foia aveam impresia ca stau langa o canapea.
I-am trimis ieri lui mama poze cu florile. Si foarte bine am facut caci mi-a mai dat niste sfaturi utile legate de ele. Ca nu stiam cum trebuie sa procedez cu trandafirii ofiliti. Ii tai sau il las sa cada de la sine. Raspuns : ii tai ! Nu e ca la hortensii pe care nu le tai. Oricum am studiat azi nitel problema, si trandafirii cei albi par sa aiba boboci, ceea ce ma incanta.
Am gatit din cartea cumparata luna trecuta cand eram cu finantele pe minus dar am zis ca TREBUIE SA O AM - Die Koch Bibel. Pana acum am facut salata toscana (nu e nici o filozofie decat ca pui la inceput ciabatta si o lasi sa se inmoaie cu castravete si rosii) si ratatouille (nu m-a ajutat insa nici un soricel!) care de fapt nu e altceva decat ghiveci. Acum incerc sa imi strang fortele pentru a face maine o salata cu muschi de vita (care a costat o gramada de bani) si care implica mai multi pasi in facerea ei. Maine, dupa ce poate fac curat in vastele apartamente. Dar nu, maine trebuie sa deratizez vastele apt pentru ca e timpul. Si hatarul cu wuppertal dupa garda mi l-am facut ieri. Am fost sa vizitez muzeul van der heydt unde era o colectie de fotografie intitulata nude visions. De la 1850 pana incoace. Interesant. Pozele de la inceputul secolului sunt absolut superbe. Pentru ca nu exista adobe photoshop. Intr-adevar si atunci le prelucrau (colaje spre exemplu) dar parca erau cumva mai genuine.
Si am fost duminica trecuta la meschede...sau lunga calatorie a lui Alex cu masina. Prima lunga calatorie ever. In total am condus vreo 300 km dus intors cred. Anywaw, la dus am luat-o pe autostrazi, a fost absolut bestial (ma rog eram pastilat deci parerea e un pic influentata). Adik mie care imi era frica de autostrazi, m-am dus pasa pasa cu 90-120 la ora. E drept, nu am depasit nimic, am stat cuminte in banca mea si banda mea. Dar pe ultima autostrada am mers pe niste viaducte destul de sus cocotate, cam inspaimantatoare. E drept nu vedeai mai nimic in parti pentru ca 1.tre sa te uiti drept in fata si 2. erau niste panouri mari. Ma rog exista intotdeauna varianta sa inchid ochii. Anyway, nu era ce vedeam, ci ce ar fi putut fi. Chestia asta cu fobiile e treaba complicata si nici eu nu o inteleg. Si trebuie cumva sa scap de ea sau la anul daca mergem in tibet va trebui sa imi pun propranolol si xanax pe injectomat. Cel putin pe autostrada prieteniei (oare se cheama ironic asa, e vorba despre prietenia dintre poporul tibetan si cel chinez? sa va uitati pe net la friendship highway sa vedeti cum arata). Am deviat - si ajung la meschede, si imi propun ca la intoarcere sa nu o mai iau pe autostrada aia ci pe drumul drept pe pamant, care nu e autostrada dar e la fel de bun. Zis si facut. Fratilor - am mers pe toate serpentinele posibile de la meschede pana la essen. Infiorator. Cred ca daca ma scotea cineva din masina ma scotea cu mana inclestata pe volan. Horror.
Gata ma duc sa premedic. Am uitat sa va zic ca eu sunt binenteles de garda.
Pupix.
PS - am aflat ca se reunesc institutele si redevine fundeniul cea fost. SOC!
a trecut nu stiu cat de cand nu am mai scris ceva. Ce-i drept, am fost determinat sa scriu de catre o noua cunostinta de pe FB. Geta. Btw Geta, sa stii ca asa o cheama si pe tanti a mea de la sistemul de navigare, care imi zice acum la dreapta acum la stanga; fara nici o legatura, pe ea o cheama asa dinainte sa te cunosc pe tine, so to speak.
OK, ce s-a mai intamplat nou in viata mea. Nimic. M-am mai vazut cu lume, respectiv am incercat sa mergem la Love Parade pe 24.07. Cu S si Marc. Infiorator ce s-a intamplat acolo. Noi pana la urma nu ne-am mai dus pentru ca am fost cu masina si cu mijlocul era absolut imposibil orice, toatre strazile erau blocate, asa ca ne-am luat talpasita, respectiv cauciucurile in spinare si ne-am intors in essen, am prestat in ruttenscheid dupa care drumurile ni s-au despartit. Cand am ajuns acasa, aflu de nebunie. Cum? Ma suna Ahmet care era de garda si care stia ca ma duc la L.P. SI ma suna sa ma intrebe daca sunt in regula si unde sunt. Apoi m-a sunat si Alexander si Joanna. How cool si cute is that? Si seara am descoperit un clubobar misto de langa mine, Madam Chocolat. Si mai sunt cateva, vin belgiencele peste doua sapt si am unde sa le duc de data asta.
Oleg, colegul nostru din Ucraina, este un tip mic si gras. Si la vreo 48 de ani, mic si gras. Si chel si mic si gras. Si vine de multe ori cu motorul la spital, imbracat, evident in motor-style. Am precizat ca este mic si gras? Hainele sunt de piele, negre si stramte. Ieri la raport s-a asezat langa mine. Si era mic, si gras si cu hainele de piele. Cand se foia aveam impresia ca stau langa o canapea.
I-am trimis ieri lui mama poze cu florile. Si foarte bine am facut caci mi-a mai dat niste sfaturi utile legate de ele. Ca nu stiam cum trebuie sa procedez cu trandafirii ofiliti. Ii tai sau il las sa cada de la sine. Raspuns : ii tai ! Nu e ca la hortensii pe care nu le tai. Oricum am studiat azi nitel problema, si trandafirii cei albi par sa aiba boboci, ceea ce ma incanta.
Am gatit din cartea cumparata luna trecuta cand eram cu finantele pe minus dar am zis ca TREBUIE SA O AM - Die Koch Bibel. Pana acum am facut salata toscana (nu e nici o filozofie decat ca pui la inceput ciabatta si o lasi sa se inmoaie cu castravete si rosii) si ratatouille (nu m-a ajutat insa nici un soricel!) care de fapt nu e altceva decat ghiveci. Acum incerc sa imi strang fortele pentru a face maine o salata cu muschi de vita (care a costat o gramada de bani) si care implica mai multi pasi in facerea ei. Maine, dupa ce poate fac curat in vastele apartamente. Dar nu, maine trebuie sa deratizez vastele apt pentru ca e timpul. Si hatarul cu wuppertal dupa garda mi l-am facut ieri. Am fost sa vizitez muzeul van der heydt unde era o colectie de fotografie intitulata nude visions. De la 1850 pana incoace. Interesant. Pozele de la inceputul secolului sunt absolut superbe. Pentru ca nu exista adobe photoshop. Intr-adevar si atunci le prelucrau (colaje spre exemplu) dar parca erau cumva mai genuine.
Si am fost duminica trecuta la meschede...sau lunga calatorie a lui Alex cu masina. Prima lunga calatorie ever. In total am condus vreo 300 km dus intors cred. Anywaw, la dus am luat-o pe autostrazi, a fost absolut bestial (ma rog eram pastilat deci parerea e un pic influentata). Adik mie care imi era frica de autostrazi, m-am dus pasa pasa cu 90-120 la ora. E drept, nu am depasit nimic, am stat cuminte in banca mea si banda mea. Dar pe ultima autostrada am mers pe niste viaducte destul de sus cocotate, cam inspaimantatoare. E drept nu vedeai mai nimic in parti pentru ca 1.tre sa te uiti drept in fata si 2. erau niste panouri mari. Ma rog exista intotdeauna varianta sa inchid ochii. Anyway, nu era ce vedeam, ci ce ar fi putut fi. Chestia asta cu fobiile e treaba complicata si nici eu nu o inteleg. Si trebuie cumva sa scap de ea sau la anul daca mergem in tibet va trebui sa imi pun propranolol si xanax pe injectomat. Cel putin pe autostrada prieteniei (oare se cheama ironic asa, e vorba despre prietenia dintre poporul tibetan si cel chinez? sa va uitati pe net la friendship highway sa vedeti cum arata). Am deviat - si ajung la meschede, si imi propun ca la intoarcere sa nu o mai iau pe autostrada aia ci pe drumul drept pe pamant, care nu e autostrada dar e la fel de bun. Zis si facut. Fratilor - am mers pe toate serpentinele posibile de la meschede pana la essen. Infiorator. Cred ca daca ma scotea cineva din masina ma scotea cu mana inclestata pe volan. Horror.
Gata ma duc sa premedic. Am uitat sa va zic ca eu sunt binenteles de garda.
Pupix.
PS - am aflat ca se reunesc institutele si redevine fundeniul cea fost. SOC!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)